luni, 17 iunie 2013

Prolog 3

   
Insa pana atunci, Oddny Hildur trebuie sa faca fata traiului intr-o tabara de lucru dintr-un loc uitat de lume, departe de civilizatie.
Se uita cu un aer neconsolat la ferastra de chat de pe ecranul leptopului. Uneori, cand nu-l lua somnul, Stebbi intra sa vada daca nu cumva mai era cineva onlline - dar nu si in noaptea aceea. A simtit ca iarasi o cuprinde starea aceea neplacuta. Acum avea senzatia intensa ca cineva o priveste in ceafa. Bine inteles, stia ca este imposibil, dar tot a trebuit sa-si ia inima in dinti si sa se uite in spate ca sa se asigure ca n-o urmareste nimeni. Nu avea decat doua zile din tura aceea si isi dadea seama ca era surmentata. Prognoza meteo era destul de sumbra si, si in ultima vreme, isi facuse griji ca s-ar putea sa fie nevoita sa se intoarca acasa pe vreme rea sau poate chiar sa ramana blocata acolo. In plus, ii parea rau pentru vorbele aspre aruncate in timpul certei pe care o avusese in seara aceea si regreta ca reactionase atat de nechibzuit. S-a crispat dintr-odata. Fie isi pierdea mintile, fie era urmarita. Oare era cineva la fereastra? Oricine ar fi fost, ar fi putut s-o observe in biroul puternic luminat. S-a rasucit foarte usor in scaun si a aruncat o privire in noaptea ca de smoala, dar nu a vazut decat propria-i reflectie in geam. Chipul reflectat parea sa apartina unei femei mult mai tinere decat ea - ochii mari si speriati ii dadeau un aer copilaros pe care nu-l mai avusese de ani de zile. Oare ce se intampla cu ea? Era singura in cladire, pentru ca ca Arnar cu siguranta ar fi trecut pe la ea, daca ar fi venit si el, asa cum planuia. Si bineinteles ca nu era nimeni afara. colegilor ei de munca nu le-ar fi trecut prin cap sa o spioneze pe o vreme atat de urata, si nu era atat de atragatoare incat sa o comvinga vreun barbat sa se supuna la un asemenea chin. Dar oamenii din sat? Oare umbla pe afara vreunu dintre localnici? Iarasi s-a mustrat in gand pentru ca nu inchisese usa. Ce-o fi fost in mintea ei? Bine inteles ca nu venise nimeni din sat pe un asemenea vant. Singurii carora le-ar fi putut trece prin cap una ca asta erau alcolicii, dar stia ca, la ora aceea, toti erau in pat de mult - beti crita. Faptul ca era marti nu schimba cu nimic situatia: pentru bietii de ei, toate zilele erau la fel; deci era exclus ca vreunul sa fie treaz si sa hoinareasca pe afara atat de tarziu in noapte, si nimeni altcineva nu ar fi avut ce sa caute pe la fereastra. Cu toate ca localnicii nu priveau cu ochi buni Berg Technology, i se parea putin probabil ca anitipatia lor sa fie atat de profunda, incat sa incerce sa faca neplaceri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu